Era o noapte întunecată de Halloween și, în adâncurile cavității orale, se pregătea o petrecere secretă. Dinții, care de obicei stăteau cuminți în ordinea lor, se adunau acum într-o formație ciudată, fiecare cu costumul său special.

În fruntea adunării se afla Caninul Căpcăun, care purta o pelerină roșie și avea colți lungi, de-a dreptul înfricoșători, de parcă ar fi vrut să-și sperie propriii colegi. Alături de el era Măseaua Mârâită, care se costuma în Frankenstein. Măseaua Mârâită era mereu morocănoasă pentru că tot timpul simțea presiune și, de Halloween, hotărâse să dea drumul la tot ce o frustra.

Apoi, de undeva din spatele lor, și-a făcut apariția Incisivul Râzboiul-Fantomă. Purta o față pictată alb cu urme de fantomă și cânta un „OooOooO” prelung, care trecea prin toți ceilalți dinți și îi făcea să tremure. Molarul de Mălai, cunoscut pentru textura lui puțin mai „grunjoasă”, apăruse costumat în „Monstrul Carii” – cu o perie de dinți pe care o folosea ca baghetă magică pentru a speria pe toată lumea.

Petrecerea începu vesel, cu hohote și glume despre peria de dinți. Dar pe măsură ce noaptea trecea, dintr-un colț întunecat, se auzi un râs înfiorător. Toți se opriră, iar Caninul Căpcăun își scoase colții falși, spunând: „Bine, cine face pe grozavul?”

Din umbră apăru o figură înfricoșătoare – era Caria-Caracatiță, care avea niște tentacule negre și se agăța de marginea unui incisiv cu un sunet „chrrr-chrrr”. „Hei, fraierilor!” râse ea, în timp ce se legăna amenințător. „Credeați că Halloween-ul e doar o glumă, nu? Eu vin să petrec cu voi, dar am adus un cadou – gaura groazei!”

Toți dinții încremeniră. Știau ce însemna asta: Caria-Caracatiță era o expertă în găuri mici și dureroase! Molarul de Mălai începu să tremure din rădăcini și spuse încet: „Cred că e momentul să chemăm... Protectorul.”

Și cum șoptea el, apăru din străfunduri Periuța Panică – un erou cu perii magici, strălucitori, și o față calmă, dar hotărâtă. „Caria-Caracatiță, ai greșit cavitatea!”, strigă el cu o voce puternică. „La mine doar pentru un tratament intens de curățare te mai ținem!”

Periuța Panică începu să rotească perii săi în viteză, ca un fel de morișcă hipnotizantă. Caria-Caracatiță încercă să fugă, dar un alt erou interveni: Ața De-Acțiune, un fir subțire și agil care reușea să intre în locurile cele mai ascunse. „La noi în cavitate, curățăm totul până la rădăcină!” exclamă Ața, împletindu-se în jurul tentaculelor Cariei-Caracatiță.

Într-un final, Caria-Caracatiță cedă. „Bine, bine, plec! Dar voi mai reveni!” răcni ea, dispărând încet, trasă de Ața De-Acțiune spre un colț îndepărtat.

După ce totul reveni la normal, Caninul Căpcăun zise: „A fost... interesant! Dar promit că, de mâine, voi folosi periuța și ața în fiecare zi!”

Așa că petrecerea de Halloween a continuat fără alte vizite înfricoșătoare, iar dinții noștri, fericiți și proaspăt curățați, dansară până în zorii zilei.